Mărunțiș.

de nemuritoarea

 

urasc noaptea
caci nu-mi mai este alinare
imi este mama iad si sinucidere
imi conduce trupul
in cel mai afurisit vertij
in strangul celui mai ucigator trecut-
alaturi de tine.
Tranteste usa si pleaca! Fa ca asta sa fie ultima drama pe care mai trebuie s-o traiesc din cauza ta!
Ai intrat in viata mea si m-ai schimbat. Mi-am schimbat stilul, comportamentul, gramajul, tigarile, anturajul. Nu-mi mai accepta inca o mocirla in care sa-mi ingrop trecutul; inca una creata de dragul tau.
De iubire nu-s in stare sa vorbesc. Niciodata n-am fost. N-am adunat cioburi cu mainile sangerande, insa m-am infipt in multi spini in drum spre a ma descotorisi de tine.
Mi-ai mancat noptile, si tineretea, si tot ce-am avut eu mai bun pe lume. Am ramas o statuieta fara soclu, care priveste cum treci pe langa ea fara s-o fixezi, fara sa stai si s-o admiri.
Esti un dobitoc. Oare am nevoie de inca unul? Nu esti nici pe departe perfect, dar eu te accept, chiar te vreau. Si-mi calc peste
orgoliu de fiecare data, si plang, si regret, si totusi.. Inca sunt aici.

Anunțuri